Ce așteptări are un autor consacrat de la o carte proaspăt ieșită de sub tipar? De la o carte pe care a scris-o chiar el, bineînţeles.
Eu nu am nicio așteptare de la nicio carte pe care o scriu. Mă simt oarecum detașat de soarta ei. Să fie, cum s-ar zice, sănătoasă.
Mă gândesc doar la ce voi scrie mai departe. Am atât de multe lucruri pe care aș vrea să le fac încât nu pot să trăiesc și cu grija cărților scrise deja.
Nu privesc în urmă, nu-mi recitesc nici măcar cărțile, fiindcă m-ar enerva îngrozitor să descopăr, inevitabil, că aș fi putut să le fac mai bine azi.
Literatura e ciudată: ea se hrănește din trecut, asta e clar. În privința propriilor cărți, însă, privesc doar la ce am de făcut de acum încolo, deși sunt un individ cu caracter melancolic și mă hrănesc din nostalgie.
Dar față de cărțile pe care le-am scris nu am niciun fel de nostalgie. Sper să le fie bine în viață acestor cărți, dar eu le-am ajutat cu ce puteam: le-am scris.
Nu mă omor nici după bâlciul care înconjoară vânzarea unei cărți. Cred că scriitorii ar trebui să scrie, nu să se transforme în agenți de vânzări. Cum spuneam: sunt vechi.
Autor: Diana Iepure
